Dieta mediteraneană este una bazată pe dietele populare în ţările cu deschidere la Marea Mediteraneană şi a devenit un fenomen mondial între anii 1950-1960.
Dieta a fost concepută de Ancel Keys şi colegii lui care au făcut un studiu referitor la sănătatea generală din 7 state (Statele Unite ale Americii, Olanda, Finlanda, Iugoslavia – la vremea respectivă, Italia, Grecia şi Japonia), corelată la riscul de apariţie al bolii coronariane, specifică inimii.
Dieta mediteraneană presupune consumul de alimente din fiecare grupă specifică şi nu restricţionează în totalitate anumite produse precum se întâmplă în cazul altor diete populare, de exemplu, paleo şi keto.
O astfel de dietă echilibrată presupune consumul de fructe bogate în antioxidanţi, legume, cereale integrale, legume din grupa fasolii, nuci, seminţe, ulei de măsline, ierburi şi condimente. De asemenea, este promovat consumul de omega 3 prin consumul de peşte şi fructe de mare, dar şi consumul de carne de pasăre, ouă, brânză şi iaurt. În plus, dieta limitează consumul de carne roşie, dulciuri şi mâncare procesată.
Este recomandat chiar şi consumul de vin roşu, dar în moderaţie, iar cafeaua şi ceaiul sunt de asemenea acceptate. Însă, accentul cade cu precădere o hidratare intensă, prin consumul de apă.
Sfaturi pentru a urma corect dieta mediteraniana
Totuşi, dieta mediteraneană nu este doar o dietă întrucât promovează şi activitatea fizică şi interacţiunile sociale, relatează MindBodyGreen. com.
4 beneficii ale dietei mediteraneene:
1. Contribuie la menţinerea unei inimi sănătoase şi la creşterea duratei de viaţă
Dieta este promovată mai ales datorită beneficiilor pe care le are asupra inimii şi asupra sistemului circulator.
În studiul inovativ 2013 PREDIMED, în care au fost analizaţi 7.000 de oameni, s-a descoperit faptul că persoanele care urmează o astfel de dietă, mai ales una bogată în ulei de măsline şi nuci, au un risc mult mai diminuat de a face atac vascular, cerebral sau infarct. Şi, se pare, aceşti oameni aveau şi mai puţini factori (de ex. obezitate) care ar fi declanşat boli specifice inimii.
Grăsimile sănătoase – precum cele care se găsesc în nuci, ulei de măsline şi în uleiul de peşte – sunt un element cheie al acestei diete şi contribuie la sănătatea inimii. Spre exemplu, omega 3 contribuie la diminuarea colesterolului „rău” – LDL – şi ajută la creşterea celui „bun” – HDL, dar şi la reducerea inflamaţiilor. Şi un nivel crescut de fibre şi antioxidanţi obţinuţi din diferite fructe şi legume au rol „protectiv” asupra inimii.
Şi, datorită efectelor pozitive asupra inimii, dieta mediteraneană este asociată şi cu mărirea duratei de viaţă.
2. Contribuie la obţinerea unei greutăţi corporale sănătoase şi a unui metabolism la fel
Dieta mediteraneană este centrată pe consumul de alimente bogate în fibre care contribuie la susţinerea unui metabolism sănătos.
În fapt, s-a dovedit că acest tip de dietă este mai potrivit pentru scăderea în greutate decât dietele bazate pe un consum redus de grăsimi. Şi, în plus, contribuie la reducerea riscului de apariţie a diabetului de tip 2 şi a sindromului metabolic.
3. Contribuie la reducerea riscului de a apariţie a cancerului
Dieta mediteraneană presupune consumul unui nivel de antioxidanţi dintr-o paletă variată de alimente.
Antioxidanţii sunt compuşi care ajută la reducerea efectelor oxidării şi ajută la reducerea imflamaţiei la nivelul întregului corp şi datorită acestui lucru, dieta este asociată cu reducerea riscului de apariţie a cancerului şi a bolilor neurodegenerative.
Studiile au arătat că acest tip de dietă ajută la prevenirea mai multor tipuri de cancer. Într-un review asupra a 27 de studii în care au fost analizaţi 2 milioane de oameni, dieta mediteraneană a fost asociată cu reducerea riscului de apariţie a cancerului la sân, colorectal şi gastric. Cercetătorii au concluzionat că acest fapt se datorează consumului mare de fructe şi legume, dar şi de cereale integrale.
4. Ajută la îmbunătăţirea memoriei şi a stării de spirit
Datorită elementelor prezentate la punctul 3, dieta este folositoare şi pentru sănătatea creierului. Cercetătorii au arătat că ajută la reducerea riscului de apariţie a Alzheimerului, dar şi a depresiei.
Consumul de antioxidanti carotenoizi, care se găsesc într-un număr mare de fructe şi legume (morcovi, spanac, varză, cartofi dulci, roşii, caise, pepeni etc.), dieta a fost asociată şi cu îmbunătăţirea stării de spirit.