Siinţa confirmă inca o data faptul că murăturile conţin proprietati terapeutice extraordinare. Mărăturile întârzie procesul de îmbătrânire, ne ţin departe de întâlnirea cu Alzheimer-ul, dar pot fi considerate şi adevărate antibiotice naturale.
“Spre deosebire de alimentele conservate prin alte metode, murăturile rămân bogate în factori nutritivi şi enzime, facilitează digestia şi contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului digestiv. Acest proces transformă moleculele mari în aminoacizi şi zaharurile complexe în zaharuri simple, face ca alimentele să fie mai puţin iritante pentru intestin şi echilibrează flora bacteriană intestinală, murăturile având rol probiotic. Murarea modifică gustul legumelor, le îmbogăţeşte conţinutul în vitaminine şi creează noi factori nutritivi: vitamine (C, vitamine din grupul B, precum B12, vitamina K şi provitamina A), minerale şi oligoelemente ce cresc cantitatea de bacili lactici (bacterii „bune”)”, subliniază medicul George Sireţeanu.
Studiile au demonstrat că: gogonelele murate sunt hepatoprotectoare şi anticancerigene, atacă viruşii hepatitici; conopida murată împiedică anumite mutaţii celulare şi stopează procesele de îmbătrânire; castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile colesterolului; varza murată are efect imunoreglator, vitaminizant şi anticancerigen, fiind şi un remediu anti-obezitate.
Murăturilor li se atribuie roluri importante în creşterea imunităţii, împiedică dezvoltarea bacteriilor patogene (nesănătoase), reglează tranzitul intestinal, contribuie la combaterea oboselii, anemiei (determină o mai bună asimilare a fierului), precum şi a unor boli grave (tifos, tuberculoză, holeră etc).
“De asemenea, fiind preparate fără pregătire termică, murăturile păstrează beneficiul de antixodianţi naturali ai legumelor şi fructelor, neutralizează radicalii liberi (substanţe chimice produse în mod normal în organism care pot produce distrugeri celulare şi pot conduce la apariţia de boli cardiace şi cancer).
Unele studii arată că probioticele descoperite în anumite murături sunt adevăraţi factori de protecţie împotriva apariţiei cancerului de splină”, precizează medicul .
Murăturile (precum castraveţii muraţi) taie pofta de mâncare în mod natural. Atenţie însă la etichetă, deoarece unii producători adaugă coloranţi artificiali şi zahăr în timpul procesului de fabricaţie. “Metodele „comerciale” de conservare în oţet a legumelor, fară fermentaţie lactică în prealabil, nu aduc aceleaşi beneficii pentru sănătatea precum murăturile făcute în casă. De evitat sunt şi produsele fermentate cu ajutorul enzimelor manipulate genetic”, spune medicul George Sireţeanu .
Preapararea murăturilor presupune un adaos crescut de sare, ceea ce poate duce la apariţia hipertensiunii arteriale în cazul consumului excesiv.
“Murăturile extrem de sărate pot fi un factor favorizant al apariţiei cancerului de stomac ,studiile efectuate în Japonia şi Turcia, ţări cu un consum ridicat de murături, arată o incidenţă crescută a acestui tip de cancer.
Murăturile pot fi consumate, în mod normal, de către toată lumea. Persoanele cu alergie la ciuperci sau cele care suferă de diverse candidoze trebuie să se adreseze medicului înainte de a le mânca.
Persoanele care suferă de ulcer, gastrită sau afte sunt sfătuite să evite consumul de murături până la vindecarea acestora.
Astfel, pentru a beneficia de toate efectele benefice ale acestora, este recomandat un consum moderat de murături”, precizează medicul George Sireţeanu.