Cât de mult ajung alimentele să ne influenţeze somnul? Căror alimente trebuie să le acordăm mai multă importanţă ca să dormim mai bine? Între idei greşite şi adevărate erori alimentare, nişte specialişti fac lumină.
« Ca să dorm bine noaptea, nu mănânc niciodată alimente care conţin feculă la cină » sau « nu înghit mai nimic » ba chiar « vinul mă ajută să adorm »… Comitem « erori » alimentare. Din obişnuinţă – uneori, din ignoranţă –, mâncăm seara alimente care pot dăuna somnului, în timp ce altele ar putea să-l favorizeze. Fireşte, alimentaţia necorespunzătoare nu este nicidecum singura cauză a insomniilor noastre, dar, înainte de a schimba aşternuturile, vecinii sau, mai rău, să înghiţim medicamente, să începem cu ce este mai simplu: să aruncăm o privire în farfurie.
În funcţie de momentul zilei, creierul nostru eliberează nişte substanţe chimice, neurotransmiţătorii (serotonina, melatonina, dopamina, endorfinele…), al căror rol este acela de a influenţa toate organele corpului, dar şi întreaga noastră activitate fiziologică şi psihică. Unii dintre aceşti « mesageri » pot să producă, de exemplu, o accelerare a ritmului cardiac, pentru a ne creşte capacitatea de atenţie şi vigilenţă. Alţii, în schimb, au un efect calmant asupra metabolismului nostru şi favorizează destinderea, chiar adormirea. Or, tocmai substanţele nutritive pe care le conţin alimentele consumate de noi sunt cele care acţionează asupra sintezei unora dintre aceşti neurotransmiţători.
Exemplul cofeinei, prezente în principalii excitanţi, respectiv cafeaua, ceaiul şi băuturile carbogazoase, este grăitor. Aceasta are ca efect intensificarea producţiei de dopamină şi de noradrenalină, neurotransmiţători care ne fac mai dinamici, ba chiar mai combativi. Cofeina are efecte asupra creierului până la şase ore de la ingerare. De aceea este recomandabil ca, după ora 17, să nu se consume băuturi care conţin această substanţă.
Pentru a dormi mai bine, trebuie, aşadar, să consumăm cu precădere alimentele care « trezesc » producţia de melatonină – numită şi hormonul somnului. Recunoscută de asemenea pentru proprietăţile sale de reglare a ritmului cronobiologic, melatonina este secretată ca reacţie la lipsa de lumină şi se sintetizează pornindu-se de la serotonină. Or, aceasta derivă din triptofan, un aminoacid esenţial.
Mai multe glucide, mai puţine proteine
Pe scurt, datorită triptofanului corpul nostru secretă hormonii sedativi care facilitează adormirea şi favorizează un somn de calitate. Triptofanul îl putem găsi în multe alimente precum bananele, laptele, carnea de curcan, ananasul, ouăle, curmalele, nucile, lăptuca. « Acestea pot fi consumate în timpul oricăreia dintre cele trei mese pentru a se obţine o concentraţie optimă de serotonină », explică Laurent Chevallier, medic nutriţionist şi autor al lucrării Cele mai bune o sută de alimente pentru sănătate şi pentru planetă (LGF, “Le Livre de poche”, 2010).