Organismull uman are nevoie de peste 50 de nutrienţi pentru a funcţiona normal, de o serie de aminoacizi, vitamine şi minerale pe care le obţine în cele mai multe cazuri din alimentaţia curentă. Plantele vin să dea o mână de ajutor în susţinerea sistemului imunitar, importantă mai ales în această perioadă.
Care sunt aceste plante şi cum acţionează ele în organism?
Ghimbirul – are proprietati antiasmatice şi eliberează plămânii de secreţii. Totodată, are efect antivomitiv, antigripal şi adjuvant în indigestii. La acestea se adaugă efectul sudorific, ajutând lla scăderea temperaturii corpului. Este folosit în afecţiuni ale aparatului digestiv, reumatism, afecţiuni pulmonare, boli febrile, nevralgii.
Drojdia – Este hepatoprotectoare, reface flora intestinală care este o componentă importantă a sistemului imunitar. Are proprietăţi remineralizante, vitaminizante, antitoxice, antianemice, tonice, antidepresive, de scădere a colesterolului şi hepatoprotectoare. Conţine 16 aminoacizi – dintre care unii sunt esenţiali adică organismul are nevoie de ei dar nu îi poate produce singur, toate vitaminele din complexul B, vitaminele D, H, E, enzime, minerale: calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, seleniu şi crom, proteine, lipide şi glucide – oligoelemente indispensabile vieţii.
Lemnul-dulce – Fluidizează secreţiile traheobronhice şi faringiene, are acţiune diuretică, antiulceroasă, combate spasmele şi inflamaţiile.
Frunzele de măslin – Sunt eficiente în cazul virozelor. Un studiu condus de cercetătorii de la Clinica Robert Lyons din Budapesta, au arătat efectul pozitiv al extractului de frunze de măslin în cazul mai multor infecţii, printre care: viroze, laringită, herpes, infecţii ale pielii, pneumonie şi stomatită.
Genţiana – Stimulează intens secreţiile salivare şi gastrice; este antihelmintică – combate viermii intestinali; coleretic-colagogă – contribuie la contracţia vezicii biliare şi ajută la evacuarea bilei în duoden, antimalarică, antipiretică – scade febra.
Turmericul – Considerat cel mai puternic antiinflamator natural si un antioxidant eficient, are şi proprietăţi antiseptice -previne sau combate infecţiile – şi antibacterian. Cercetări actuale sugerează posibile efecte pozitive şi în multe alte afecţiuni.
Echinacea – are efect imunomodulator, adică stimulează imunitatea. Este folosită datorită capacităţii sale de a mobiliza leucocitele – globule albe din sânge care intervin în infecţii şi sintetizează anticorpi- şi de activare a fagocitozei – fagocitele înglobează şi digeră bacteriile şi alte corpuri străine din organism.
Fructele de soc – Au acţiune antivirală – inhibă replicarea virusul herpetic, antioxidant puternic prin conţinutul ridicat de antociani.
Vitamina C naturală – Corpul uman nu sintetizează şi nu poate să facă depozite de vitamina C. De aceea trebuie asigurat un aport continuu din alimente şi suplimente alimentare naturale. Contribuie la consolidarea sistemului imunitar, accelerează vindecarea în cazul multor afecţiuni, scurtează perioada de convalescenţă după intervenţii chirurgicale sau afecţiuni mai grave. Totodată este necesară pentru sinteza colagenului adică menţine elasticitatea pielii, a vaselor de sânge şi sănătatea oaselor şi a articulaţiilor.
Propolisul – Are efect de stimulare a factorilor imunologici fără a afecta flora bacteriană normală. Consumul intern de propolis are ca rezultat o creştere a rezisţentei generale a organismului faţă de boală. Propolisul este definit ca substanţă de tip “modificator al răspunsului biologic”. Are proprietăţi antimicrobiene, antiinflamatoare şi anestezice. În multe cazuri, tratamentul cu propolis în afecţiuni ORL poate depăşi eficacitatea altor tratamente sau medicamente cunoscute.
Calendula sau Galbenelele – Au multe proprietăţi printre care cele mai importante sunt acţiunea antiinflamatorie, de vindecare rapidă a rănilor, antispastică, bactericidă, antivirală.
Usturoiul negru – Recunoscut ca mijloc preventiv împotriva bolilor contagioase, este unul din cele mai eficiente antibiotice naturale. Inhibă calcifierile din vasele de sânge la pacienţii cu colesterolul ridicat. Faţă de usturoiul obişnuit, usturoiul negru este mai bogat în Bacilus – care stimulează producţia de enzime – compuşi care dirijează procesele de sinteză, descompunere şi degradare, accelerează reacţiile chimice din celule şi endofite – grup de bacterii şi alte microorganisme care trăiesc şi în flora intestinală a oamenilor şi care distrug agenţii patogeni care pot îmbolnăvi organismul.
Gheara-mâţei – Bogată în alcaloizi – săruri sau baze cu efect de alcalinizare – cu efect antiinflamator, protector şi stimulant al sistemului imunitar.
Cimbrul – Este o plantă cu acţiune tonică, antibacteriană, antivirală, antifungică, antiparazitară, de calmare a durerilor abdominale şi favorizarea eliminării gazelor intestinale, precum şi antalgică – capabilă să atenueze sau să suprime durerea.