Primul pas pentru a primi un tratament corespunzator depresiei consta in examinarea facuta de un psihiatru. Anumite medicamente, precum si conditiile medicale ca infectiile virale pot produce aceleasi simptome ca si depresia. De-a lungul examinarii, psihiatrul, prin intermediul testelor medicale si al interviului, trebuie sa-si dea seama daca se confrunta cu un caz de tulburare depresiva.
O buna evaluare diagnostica include istoria completa a simptomelor: cand au inceput, de cat timp dureaza, cat de severe sunt, daca pacientul s-a mai confruntat cu ele, daca aceste simptome au fost vreodata tratate etc.
Doctorul trebuie sa intrebe daca pacientul are ganduri suicidare, daca a consumat alcool si droguri, daca a urmat tratamente medicale pentru alte boli.
Pentru a detine cat mai multe informatii referitoare la starea pacientului, medicul specialist se va interesa si de istoria familiei – daca s-au mai inregistrat cazuri de depresie in familia bolnavului.
Evaluarea diagnostica trebuie sa includa si o examinare a starii mentale pentru a afla daca memoria sau gandirea pacientului au fost deja afectate.
Alegerea tratamentului se stabileste in urma evaluarii. Exista o mare varietate de antidepresive si psihoterapii care pot fi utilizate pentru tratarea tulburarilor depresive.
Persoanele care prezinta forme mai usoare pot fi vindecate numai prin aplicarea unei psihoterapii, fara a se recurge si la medicatie. Cei cu tulburare depresiva moderata sau severa beneficiaza de antidepresive.
Cei mai multi au nevoie de un tratament combinat: medicatia pentru a scapa de anumite simptome si psihoterapia pentru a invata cum sa se descurce cu depresia.
In functie de diagnosticul stabilit si de gradul de severitate al depresiei, psihiatrul poate prescrie medicamente sau poate aplica pacientului metode psihoterapeutice.
Terapia electroconvulsiva (ECT) este folositoare in cazul indivizilor care nu pot lua antidepresive, iar depresia pe care o prezinta este atat de grava incat ameninta viata. Electrozii sunt plasati in zone speciale ale capului pentru a trimite impulsuri electrice. Persoanele care primesc ECT nu experimenteaza in mod constient stimularea electrica.
Medicatia
Exista mai multe tipuri de medicatie antidepresiva utilizata in tratarea tulburarilor depresive: antidepresive triciclice, inhibitori de monoaminoxidaza (I.M.A.O) si inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, ai noradrenalinei sau ambelor (serotonina si nonradrenalina).
In unele situatii doctorul va incerca administrarea unei varietati de antidepresive inainte de a decide care este cea mai eficienta medicatie sau combinatie de medicamente si in ce doze trebuie prescrise.
Pacientii sunt tentati de multe ori sa intrerupa medicatia prescrisa. Ei observa ca se simt mai bine, drept urmare se gandesc ca nu mai au nevoie de medicamente. Sau, din contra, se pot gandi ca medicamentele pe care le iau nu-i ajuta in nici un fel.
Este foarte important sa iei medicamentele prescrise, chiar daca in unele cazuri efectele secundare isi fac mai repede simtita prezenta decat activitatea medicamentului in cauza. Nu trebuie sa iei nici o decizie majora in privinta medicamentului fara sa te consulti cu medicul specialist.
Administrarea antidepresivelor trebuie sa fie monotorizata cu grija pentru a vedea daca dozajul este corespunzator. Doctorul va verifica regulat dozajul si eficacitatea tratamentului prescris.
Pentru un mic numar de persoane care au ca tratament IMAO este necesar sa se evite anumite alimente care au un nivel ridicat de triamina (anumite sortimente de branza, de vin etc.) si medicamente specifice precum decongestionantele.
Interactiunea triaminei cu inhibitorii MAO pot genera o criza hipertensiva sau o crestere brusca a presiunii sangelui, marindu-se riscul producerii unui accident vascular cerebral. Doctorul ar trebui sa furnizeze pacientului liste cu alimente interzise si permise. Alte tipuri de antidepresive nu impun restrictii alimentare.
Alti medici specialisti (stomatologii de exemplu) trebuie sa stie daca pacientul urmeaza un tratament medicamentos. Anumite medicamente combinate cu altele pot produce efecte secundare deosebit de periculoase. Alcoolul si drogurile reduc eficacitatea antidepresivului si trebuie evitate.
Anxioliticii si sedativele nu sunt andidepresive. Ele sunt prescrise de obicei alaturi de antidepresive, neavand o eficacitate prea mare daca sunt singurele medicamente recomandate pentru o tulburare depresiva.
Stimulentele, precum amfetaminele, nu sunt antidepresive eficace, dar sunt folosite ocazional sub suprevegherea stricta a medicului in cazul anumitor depresii.
Litiul este folosit de multi ani in tratamentul tulburarilor bipolare; cantitatea de litiu trebuie urmarita cu mare atentie pentru ca diferenta intre o doza eficace si una toxica este foarte mica. Daca persoanele care prezinta tulburari bipolare au probleme cu tiroida ori au afectiuni cardiovasculare, renale sau epilepsie, litiul nu mai este recomandat.
Din fericire exista si alte medicamente care ajuta la controlarea schimbarilor subite de dispozitie. Cele mai multe persoane cu tulburari bipolare trebuie sa urmeze o medicatie destul de cuprinzatoare: litiul si/sau un anticonvulsivant, un medicament pentru agitatie, anxietate, depresie sau insomnie. Gasirea celei mai bune combinatii medicamentoase necesita monitorizarea pacientului de catre medic.
Efecte secundare
Antidepresivele pot produce efecte secundare temporare. De obicei acestea sunt neplacute, dar nu au implicatii serioase. Orice reactie neobisnuita trebuie raportata imediat medicului.
Cele mai intalnite efecte secundare in cazul antidepresivelor triciclice sunt:
- gura uscata – este recomandat sa bei mai multa apa decat in mod obisnuit, sa mesteci guma fara zahar si sa te speli pe dinti mai des.
- constipatie – cerealele (mai ales cele pe baza de ovaz), fuctele si legumele nu trebuie sa-ti lipseasca din mesele zilnice.
- probleme sexuale – activitatea sexuala poate suferi anumite schimbari; este bine sa vorbesti cu medicul pentru a lamuri acest aspect.
- tulburari de vedere – trec destul de rapid si nu necesita purtarea ochelarilor.
- stari de ameteala – ricarea cat mai usor si lent de pe pat sau de pe scaun poate fi de ajutor.
- stare de somnolenta pe timpul zilei – de obicei trece rapid aceasta stare. Persoanele care se simt somnolente sau sedate nu trebuie sa conduca sau sa manipuleze obiecte grele.
- dureri de cap – de obicei sunt temporare;
- greata – este bine sa bei ceaiuri cu lamaie;
- nervozitate si insomnie – aceste probleme pot interveni in primele saptamani; reducerea dozajului sau timpul le poate rezolva.
Psihoterapia
Multe forme de psihoterapie ajuta persoanele depresive. „Discutia” terapeutica ajuta pacientul sa-si constientizeze problemele si sa gaseasca o solutie.
Terapiile comportamentale ajuta pacientul sa obtina mai multe satisfactii in urma activitatilor depuse si sa se dezvete de atitudinile comportamentale care contribuie la adancirea starii depresive.
Terapiile interpersonale se focalizeaza pe relatiile personale ale pacientului care cauzeaza si amplifica depresia.
Terapia cognitiv-comportamentala ajuta pacientul sa-si schimbe modul negativ de gandire si comportamentul care este asociat depresiei.
Terapia psihodinamica se axeaza pe rezolvarea sentimentelor conflictuale pe care le prezinta pacientul.
Dictionar de termeni
Informatii preluate din „Larousse Dictionar de Medicina”: Bucuresti, Univers Enciclopedic 1998; www.universenciclopedic.ro
- anxiolitic – medicament utilizat in tratamentul anxietatilor si al diferitelor ei manifestari.
- inhibitor al monoaminoxidazei – medicament utilizat fie ca antidepresiv, fie ca antiparkinsonian. Este contraindicat in caz de delir, de stare maniacala, de antecedente vasculare cerebrale, de atingere hepatica grava si de anestezie generala. Bauturile alcoolice si alimentele care contin amino biogene (branzeturi fermentate, banane, ficat de pasare, vin rosu etc.) sunt interzise din cauza riscului de hipertensiune pe care-l antreneaza.
- litiu (stabilizator al dispozitiei) – metal ale carui saruri sunt utilizate in tratamentul tulburarilor psihice.
- triciclic (antidepresor) – medicament antidepresor compus dintr-o molecula care contine trei cicluri alipite. Este contraindicat sa se asocieze triciclicele cu alte antidepresoare (inhibatori de monoaminoxidaza – I.M.A.O.). Se evita sa fie prescrise in caz de stare deliranta sau halucinatorie, de tulburari cardiace, de glaucom sau de probleme cu prostata. Tulburari care pot aparea: cosmaruri, tulburari ale apetitului (bulimie), tulburari endocrine (disparitia fluxului menstrual) si sexuale.
Articol realizat in colaborare cu Dr. Octavian Cristian Popa, medic specialist psihiatru