Secretul unei diete sănătoase nu constă în eliminarea din alimentaţie a grăsimilor şi a dulciurilor, ci în menţinerea echilibrului natural al corpului.
Afirmaţia îi aparţine nutriţionistului şi microbiologului american Robert Young, care promovează medicina alternativă, bazată pe o dietă ce ajută la menţinerea unui echilibru între mediul acid şi cel alcalin (bazic) din corpul uman.
Într-un interviu acordat CNN, Young spune că organismul se îmbolnăveşte atunci când sângele şi ţesuturile capătă un exces de aciditate, în special din cauza mâncărurilor acide. Soluţia este dieta alcalină.
Odată încheiat procesul digestiei, alimentele, conform calităţii proteinelor, hidraţilor de carbon, grăsimilor, mineralelor şi vitaminelor pe care le conţin, vor genera o condiţie de aciditate sau de alcalinitate în organism. Rezultatul acidifiant sau alcalinizant se măsoară prin intermediul unei scale numite pH, ale cărei valori sunt cuprinse între 0 şi 14, pH-ul 7 fiind un pH neutru. Este important să cunoaştem cum alimentele acide şi cele alcaline afectează sănătatea. Pentru ca celulele să funcţioneze corect, pH-ul acestora trebuie să fie uşor alcalin. La o persoană sănătoasă, pH-ul sângelui este între 7,40 şi 7,45.
Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o, alături de alţi specialişti din domeniu, principala cauză a bolilor din epoca modernă. “Miracolul pH. Dieta Young”, el afirmă: “Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar, dacă nu este ţinută sub control, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.”
Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: corpul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, pot apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul ca urmare a unui nivel extrem de aciditate, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitaţiile şi durerile musculare.
Este cancerul cauzat de aciditate?
În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970), a primit premiul Nobel datorită descoperirii cauzei primare a cancerului. El a primit această recunoaştere ştiintifică datorită tezei sale numite “Cauza primară şi prevenirea cancerului”. Conform acestui om de ştiintă, cancerul este consecinţa unei alimentaţii antifiziologice şi a unui stil de viaţă antifiziologic. Ce înseamnă aceasta mai exact? O alimentaţie antifiziologică este cea bazată pe alimente acidifiante şi sedentarism care creează în organism un mediu de aciditate. Aciditatea, la rândul său, epuizează oxigenul din celule. Dr. Otto Heinrich Warburg a afirmat: “Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monezi: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă.
Substanţele acide resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă.”
În lucrarea sa “Metabolismul tumorilor”, Warburg a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de doua condiţii de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelelor ridicate de oxigen. Conform doctorului Warburg “Toate celule normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fara excepţie.
Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline.
Dr. Theodore A. Baroody afirmă la rândul său în cartea numită “Alkalize or Die” (“Alcalinizaţi sau muriţi”): “În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din aceeasi cauză…multe deşeuri acide în corp!”.
Cum se poate echilibra şi alcaliniza organismul?
Alcalinitate prin oxigenare:
Exerciţiul fizic ne oxigenează întregul corp şi pune în mişcare sistemul limfatic şi totodată ne permite să eliminăm, prin procesul transpiraţiei, toxinele acumulate în corp şi să eliminăm aciditatea din ţesutul adipos. Este important de asemenea, pentru că ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăreşte sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Sportulîmbunătăţeşte metabolismul, normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelele de insulină.
În natură, într-un mediu curat şi oxigenat există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi vitamine ale aerului”, iar în unele regiuni din natură (munte, malul mării sau cascade de apă) unde apa se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm3. S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană.
Doctorul Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc nevroza şi anxietatea măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile aglomerări urbane, datorită gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor de telefonie mobilă, etc., se crează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului.
Boli cauzate de aciditatea mărită a organismului
Dacă corpul nostru menţine o aciditate extremă sau excesivă putem avea următoarele probleme:
„Boala apare într-un mediu acid (pH acid). Dacă nu normalizăm pH-ul sângelui, este dificil să vindecăm mai ales bolile grave”– se produc radicalii liberi care oxidează şi alterează întregul sistem imunitar, fiind necesari antioxidanţii pentru eliminarea resturilor oxidării din corp;
– vitaminele şi mineralele nu mai pot fi absorbite corect în organism;
– bacteriile benefice din intestinul subţire îşi pierd capacitatea de a ajuta la digestia corectă;
– ţesutul conjunctiv se deteriorează şi îşi pierde capacitatea de a-şi realiza toate funcţiile relaţionate cu sănătatea capilară, a pielii şi a unghiilor;
– somnul este neregulat şi alterat;
– apar dureri de cap, infecţii şi răceli;
– apare o stare de oboseală permanentă şi o lipsă de energie vitală
Boala apare într-un mediu acid (pH acid). Dacă nu normalizăm pH-ul sângelui, este dificil să vindecăm mai ales bolile grave.
Majoritatea acestor boli cauzate de un pH acid este provocată de o alimentaţie proastă, care include un exces de carne şi grăsimi saturate. Emoţiile au, de asemenea, un rol important, deoarece cele negative precum furia sau tristeţea blochează organe ca ficatul sau intestinele, împiedicând astfel corecta lor funcţionare.
Alcalinitate prin dietă
Alimentele acide sunt cele care produc senzația de greutate în organism, migrene, nervozitate, arsuri la stomac. Mai mult, excesul de alimente acide poate duce în timp la diferite boli, unele cronice și degenerative. Alimentele acide lasă în organism reziduuri cu numeroase consecinţe nefaste asupra digestiei. Ele obosesc organele interne şi alterează funcţionarea lor.
Deoarece acidoza provoacă inflamaţii şi distruge celulele, organismul va începe să utilizeze steroizii, electroliţii, apa, lipidele (colesterolul) pentru combaterea acidităţii. Aceasta va avea ca urmare deshidratarea la nivel atât intracelular, cât şi extracelular. Ceea ce este necesar în acest caz este ca în locul alimentelor generatoare de aciditate să consumăm alimente care creează alcalinitate în organism. Consumul de alimente care creează alcalinitate, în principal fructe şi legume sub formă de suc sau în stare crudă va iniţia procesul de detoxificare şi de rehidratare a organismului.
Conform dr. Robert Morse, alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare.
De ce îngraşă acizii
„Oamenii iau în greutate atunci când organismul lor nu elimină acizii dăunători. Aceştia sunt produşi de metabolismul uman în acelaşi mod prin care o maşină produce monoxid de carbon”, explică Young.
În mod normal, aceşti acizi sunt eliminaţi prin respiraţie, transpiraţie sau urină. Dacă vreunul dintre aceste canale este blocat (prin congestie sau rănire), organismul împinge acizii către ţesuturile conjuctive şi grase.
Alimentele acide, de tipul proteinelor animale sau lactatelor cauzează congestie, din cauză că se digeră mai greu, explică nutriţionistul. Astfel acizii, forţaţi să rămână în organism, se aşază în zonele unde există grăsime.
Principalele mâncăruri care ar trebui eliminate din dietă dacă vreţi să slăbiţi sunt carnea de porc, de pasăre ( pui sau curcan), produsele lactate, ouăle şi oţetul. Puteţi mânca în schimb peşte gras, precum somon sau păstrăv.
Oţetul îl puteţi înlocui cu zeama de lămâie, care are un conţinut ridicat de potasiu şi un efect alcalin. De asemenea, ar trebui să staţi departe de cereale, precum grâul, şi mai ales de orez. Primul poate provoca congestie, din cauza conţinutului de gluten, iar cel de-al doilea are mult zahăr.
Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxificare. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism, provocând, în final, lezarea ţesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfăşurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80-90% alimente care produc alcalinizare.
Alimente alcaline
Dintre toate alimentele, vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi anti-stres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
Alimente care formează mediu alcalin
Fructe
Mere, caise, banane, fructe cu boabe mici, cireşe, nucă de cocos proaspătă, coacăze, curmale, smochine, grepfrut, struguri, guava, lămâi coapte, lămâi verzi, mango, pepene – toate soiurile, nectarine, portocale, papaya, pere, piersici, ananas proaspăt, rodii, stafide, căpşuni, mandarine, fructul pasiunii, zmeură, kiwi, merişor.
Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către corp pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline.
Legume
Lucernă, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole lima, sfeclă, gogoşari, broccoli, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, morcovi, ţelină, conopidă, castane comestibile, cicoare, arpagic, porumb dulce, castravete, păpădie, mărar, ştevie verde, vinete, frunze de cicoare, usturoi, hrean, gulie, praz, lăptuci, salată verde, salată chinezească, bame, măsline, ceapă, pătrunjel, păstârnac, mazăre, dovlecei, ridichi, varză acră, măcriş, spanac, germeni de cereale, dovlecel, cartof dulce, roşii, creson, cartof alb, rucola, ardei gras, mazăre verde, ciuperci.
Alte alimente care formeaza mediu alcalin
Cidru de mere, oţet, lapte bătut, zer crud, alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud, migdale, miso, Ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente naturale, vin organic, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde.
Vitamina C- alcalina forte
Suplimentarea dietei zilnice cu vitamina C şi prevenirea carenţei de vitamina C folosind produsul Vitamina c alcalina forte este de un real folos în dieta alcalină. Vitamina C alcalină, sub forma de ascorbat de calciu, are numeroase proprietăţi importante pentru o dietă alcalină, şi nu numai.
Astfel, Vitamina C Alcalină Forte neutralizează aciditatea din fluidele corpului (sânge, plasmă, salivă), menţine nivelul Ph-ului la 7,5 – 7,6, nu irită stomacul nici măcar la doze mari (spre deosebire de vitamina C standard), este reţinută în organism de la 12 până la 14 ore, astfel că acţiunea sa este de durată. Vitamina C Alcalină Forte determină beneficii mai profunde şi mai eficiente ale acidului ascorbic şi ale calciului: imunostimulatoare, antioxidante, alcalinizante, îmbunătăţeşte circulaţia, menţine flexibilitatea şi sănătatea vaselor sanguine.
Alimente care formează mediu acid
Băuturi alcoolice, aspirină, orz, banane verzi, fasole uscată, afine, mure, coacăze, pâine, prăjituri, fursecuri, bomboane, cereale pentru mic dejun, brânzeturi, ciocolată şi cacao, cafea, cola şi băuturi răcoritoare, coloranţi artificiali, condimente, porumb preparat, amidon de porumb, biscuiţi săraţi, creme de ou, produse lactate, sosuri de salată, gogoşi, ouă – albuş, arome artificiale, produse din făină, fructe conservate, gelatină, sos de friptură, tărâţe de grâu, îngheţată, dulceaţă, gem, linte, maioneză, carne – inclusiv peşte, moluşte, scoici şi carne de pasăre, uleiuri procesate, măsline în saramură, nuci, paste făinoase, produse de panificaţie, plăcinte, alune americane, piper negru, prune, prune uscate, prăjituri cu orez, orez alb şi brun, sifon, produse din soia, zahăr rafinat, ceai indian, tutun, legume conservate.
Sportul îngraşă
Exerciţiul fizic însoţeşte aproape orice cură de slăbire. Cu toate astea, există oameni care, deşi fac mişcare, nu slăbesc. Principalul motiv este că dieta lor conţine mâncăruri acide, spune Robert Young.
„Corpul are nevoie de grăsime pentru a se proteja de efectele nocive ale acizilor, care ard şi pot distruge organele interne„, precizează specialistul.
Atât timp cât vom consuma mâncăruri acide, grăsimea va continua să se acumuleze. Acidul lactic este produs atât de lactate, cât şi de efortul fizic în exces. Potrivit lui Young, în momentul în care exerciţiul fizic ajunge să producă insuficienţă respiratorie şi durere, nu facem decât să încurajăm organismul să reţină grăsimea.
Pentru o viaţă sănătoasă, eliminaţi din dieta dumneavoastră fructele cu conţinut ridicat de zahăr. Acesta asigură retenţia grăsimilor şi vă împiedică să slăbiţi. Puteţi consuma struguri, lămâie, avocado, nucă de cocos.
Puneţi sare pe fructe
Dacă vă tentează totuşi alte fructe, mai aveţi o opţiune. „Regula generală, chiar dacă optaţi pentru un măr verde în locul unuia roşu, deci un fruct mai puţin dulce, este să puneţi puţină sare pe el„, sfătuieşte specialistul.
Sarea amortizează şi chiar neutralizează efectul acizilor, ajutând la reenergizarea organismului. Renunţaţi la alcool, cafea şi ceai dacă vreţi să aveţi o piele frumoasă. Vă puteţi prepara un ceai sănătos doar adăugând apă fierbinte peste suc natural de lămâie şi ghimbir.
Young recomandă de asemenea consumul de alimente bogate în clorofilă, întrucât aceasta ajută la formarea de globule roşii, îmbunătăţind sănătatea organismului.
„Tot ce este verde este bun. Ar trebui să consumaţi fructe sau legume verzi la mic dejun, prânz şi cină”, sfătuieşte specialistul.
„Oamenii iau în greutate atunci când organismul lor nu mai elimină acizii dăunători.“
ROBERT YOUNG, nutriţionist şi microbiolog